Latest Entries »

Da’ de ce?

Păi chiar aşa..de ce Doamne-iartă-mă n-am mai scris eu pe blog de atâta amar de vreme, când în toată perioada asta s-au întâmplat atâtea lucruri demne de a fi postate?

Nu ştiu, sincer..lene? Lipsă reală de interes? Habar n-am..Ştiu doar că e o prostie..şi că n-am s-o mai repet..sau măcar o să încerc să n-o mai repet..

No bun, să revenim la oile noastre nepostate..Ce-am mai făcut eu în ultima vreme şi ar putea fi de interes pentru cei ce au răbdare să mă citească?

În ordine cronologică…

  • Mi-am luat restanţa la Politlogie cu 8..deci sunt foarte tare 😀 (either that or someone up there reaaaaally loves me :P)
  • Mi-am dat demisia de la serviciu pentru că nu mă mai meritau şi au noroc că nu i-am dat în judecată (da, da..dramatic as it seems, dar e pe bune)
  • M-am apucat de licenţă..pe care, dintr-o super-mega bunăvoinţă astrală, mi-o coordonează Dl. Profesor Cârlan 😀 (there can be nobody else :P)
  • M-am îngrăşat 4 kg ca o văcuţă ce sunt >_< (numai bunica mea cred că se bucură de treaba asta)
  • Mi s-a îmblonzit părul..aşa mi se întâmplă vara, mi se deschide culoarea de la soare, de zice lumea după aia că m-am vopsit..vedeti voi acum că a venit iarna ce o să mi se închidă..
  • Am început să realizez ce trist e să ai 2 best friends plecate cu Erasmus..feels so lonely :((
  • Am găsit încă un motiv pentru care mă scârbeşte campania electorală..”unii oameni” lucrează prea mult în timpul ei şi n-au timp să te vadă >_<
  • Am fost la vot şi..şoc, stupoare..n-am reuşit să votez pentru că dupa 4 ore tot era coada de 300 de oameni (în ambele tururi)..drept urmare, data viitoare (care e posibil să fie cât de curând – vreun tur 3, ceva? :P) mă duc la secţiile alea speciale de dimineaţa de la 7, înarmată cu multă cafea şi bine înfofolită în hanorace de fleece şi gecuţă goretex (păi da, domnule, că aşa frig am făcut la cozile alea…)
  • Deşi am ratat perioada de recrutare la VIP, am încercat să mă implic cât mai mult în celelalte activităţi, iar mâine o să fim oh so proud of us după ce ne iese Gala atât dar atât de faină thanks to all the cool new people we have and, of course, to our PR Manager, Georgică 😀
  • Am slăbit :->
  • Evident că a venit şi ARACIS-ul la SNSPA (ARACIS e Asociaţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior) ca să se asigure că suntem o universitate faină, serioasă, care merită un calificativ cât mai mare..and we are so gonna get it, ‘cuz you know what? We really are awesome 😀 şi nah..am avut treabă şi cu inspecţia asta, cu avutul grijă de studenţii evaluatori din echipă, cu găsit alumni care să vorbească şi ei cu echipa de evaluare, and all sorts of ”fun stuff”..
  • Deja am scris prea mult, aşa că închei cu cel mai important lucru..vine Crăciunuuuuuuuu’!!!! Iar subsemnata ascultă colinde de pe la Sfântul Andrei încoace ;;) so sue me!

Gata, mă duc să scriu pentru licenţă şi apoi să văd ce buget am pentru cadourile voastre de sub bradul de anul ăsta.. 😀

Evident, nu încheiem treaba aşa abrupt..vă las în compania unui prieten mai special 😀

the blues…

..I’ve got it..and it makes me want to listen to Koop Island Blues..nothing serious, just a bad moment, an unfortunate state of mind, meddling with my initial summer sugar-high vibe.

Do I really live inside my own “cold crystal globe”? Am I insensitive and icy? Or does privacy really pay off by setting your loved ones further away from your daily routine?

Whatever the case, this is not something I signed up for while growing up..or at least I hope it’s not.

I guess in the end it simply depends on whether or not you consider freedom vital..oh sure, we all want to be free, but how many can say that they indeed are free? Free of inhibitions, free of prejudice, free of hate, free of grudge, free of themselves if you may..

It’s late now..my tired blues needs to rest its eyes upon a good book and fall asleep hoping the sunrise will erase all bad memories.

Oh yeah! Concert Patrice, ziua zero, la B’estfest 2009..si ce mai concert!

Desi nu la fel de energic si de…uhm..you know, with that spark..totusi Patrice a avut un show de milioane!

Ploaia, evident, a ajutat 😀 Ploaie cu galeata adica, nu orice fel de ploaie…turna cineva acolo sus apa multa peste noi, dar nu ne-am clintit..nup, no sir..am cantat si am dansat alaturi de Patrice pana la final si, pe masura ce ritmul muzicii devenea mai alert, la fel se intampla si cu ritmul ploii..si uite asa cateva mii de oameni uzi leoarca, ce cantau cat ii tineau plamanii si dansau fara sa se incurce de hainele lipite de corp au plecat in seara asta fericiti acasa, cu o amintire realmente speciala: Soulstorm cantat pe furtuna 🙂

Can you think of anything better?

If this wasn’t a great concert, I dunno what is..

Thank God for good music and an occasional warm storm to help us deal with our own soulstorm..

Mai vreau Patrice, mai vreau senzatia de fericire extrema, de ploaie calda de vara (ca la Nivea, asa :P) pe ritm de raggae..

..”un pitic, doi pitici, Licurici..”

well ya know what? piticu’ asta de aici de pe blog iti ureaza sa ai parte de cea mai faina zi de nastere din istoria zilelor de nastere si te imbratiseaza cald si pufos de la sute de kilometri distanta..

happy birthday, dear! can’t wait to see you!

>>>>>>>>>>>>:D<<<<<<<<<<<<

…si am chelutit mare pare din primul salariu de la Etiquette Advertising :))

Intotdeauna am crezut ca voi cheltui primul salariu pe o pereche de pantofi dementiali sau pe o rochie ciudata asa cum imi place mie..dar, nu..primul salariu s-a dus pe carti…muuulte carti..de care ma bucur mai ceva ca un copil de un ou Kinder 😀

Partea interesanta este insa urmatoarea: am plecat la Bookfest cu o singura carte in minte, anume, “Firmin” de Sam Savage, dar m-am intors fara ea. Am gasit tot felul de carti, care mai de care mai frumoase, mi le-am luat pe toate cele care m-au “convins” ca trebuie “adoptate”, le-am dus frumos acasa si, azi, dupa lungi cautari, l-am gasit si pe Firmin.

El este un sobolan erudit, care traieste in Bostonul anilor ’60, intr-o biblioteca. Este un personaj extrem de amuzant, care va ramane, cu siguranta, printre preferatii mei.

Cititi cartea! E numai buna pentru inceputul de vacanta. You’ll like it, trust me! 🙂

’till next time, stay tuned 😛

V-am mai spus ce copil norocos sunt?

…probabil 😛

De ce sunt norocoasa de data asta?

Pentru ca realizez cat de frumos e sa ai in viata ta oameni de care esti legat atat de special incat “stii” pur si simplu cand ceva nu e in regula cu ei sau cand ceva important li se intampla..e frumos pentru ca poti sa ii scoti din impas fara ca ei sa ti-o ceara..ii cauti exact cand au nevoie de tine, le indulcesti putin ziua amaruie si le amintesti ca nu sunt singuri..

Zilele trecute m-am trezit gandindu-ma la doua persoane si, citindu-le blogul, mi-am dat seama ca acea legatura speciala nu-mi trimisese degeaba gandurile catre ei..chiar aveau nevoie de un prieten..asa ca m-am pus pe treaba..so far, one down, one more to go 😀

La multi ani, tu suflet cu pleata!

Sa ne tachinam si la 80 de ani, cand o sa ma mandresc cu o proteza dentara mai smechera ca a ta (pentru ca eu tot o sa fiu cu 2 ani mai tanara..sac!)

Sa vina mai repede ziua ta intr-un an in care nu sunt in sesiune

Sa fii acelasi fan House MD si la a 90-a aniversare

Sa mai furi din copilaria mea (ca tot am prea multa) in zilele cand serviciul iti mananca nervii

Sa ai parte de inca vreo 10 exemplare ca Lola

Sa fii fericit si iubit cel putin asa cum esti acum

Sa primesti aceste urari in ordinea pe care o vrei tu, intrucat neuronii mei sunt pusi, momentan, pe bigudiuri de catre sesiune 😦

Cam atat..for now :->

La Multi Ani! >>>>>>:D<<<<<<<

de ziua copilului…

…am primti cel mai frumos cadou de la Dl. Prof. Cârlan: marirea notei de la prezentare..acum avem 9, nu 8! yeeeeeeeeeeeeeeeey! Champagne for everyone 😀

Vă mulţumim, domnule profesor! Cadou mai fain nici că se putea, mai ales că nu ne aşteptam.

Parcă spuneam eu pe aici cândva că îmi place faptul că viaţa mea e tare ciudată şi plină de neprevăzut..şi uite cum o zi rather boring and oh so long s-a transformat în ceva frumos şi motivant.acum mai mult ca oricând, îmi doresc să iau notă mare la examen..wish me luck! 😀

In other news, something outrageous happened today..mă întorceam de la birou şi când am ajuns în faţa blocului am găsit 3 maşini de poliţie parcate în mijlocul drumului, mare parte din vecinii mei de scară vorbind cu poliţia şi, ciudăţenia-ciudăţeniilor, un monitor vechi de PC aruncat pe parbrizul unei maşini…needless to say, parbrizul era spart în mii şi mii de bucăţele, iar proprietarul maşinii încă se afla în şoc…se pare că cineva a aruncat monitorul de la ultimul etaj, iar acesta a picat pe parbrizul unei mşini care trecea pe stradă..norocul şoferului a fost că monitorul nu i-a aterizat pe cap, ci pe scaunul de lângă el. Omul acela ar fi putut să moară doar pentru că cineva s-a gândit că e mult mai simplu să arunci un monitor vechi pe geam decât la gunoi.

Doamne! Şi eu care credeam că pisicile vecinei sunt enervante 😐

Well, until next time, stay tuned and wear a protective helmet!

Meeee 😀

M-am întors din Bulgaria, m-am întors din şomaj, m-am întors din lipsă de activitate..m-am întors şi nu mai scăpaţi de mine, ha!

Acum vreo 3 săptămâni m-am angajat ca Account la o agenţie de advertising foarte simaptică şi, cel mai important, foarte serioasă (nu ca ştiţi-voi-care alta)..nu e jobul visurilor mele, în sensul că nu creez nimic, nu fac un proiect anume, ci pur şi simplu vând servicii unor clienţi pe care îi găsesc sau altora mai vechi..cum spuneam, nu-i mare brânză, dar e o slujbă care ”pays the rent”, ma ajută în acumularea de experienţă şi îmi oferă siguranţa că la sfârşitul lunii îmi intră banii în cont.

Tot cam în perioada în care m-am angajat am fost şi în Bulgaria cu VIP-ul. S-a numit Vision Camp şi a fost una dintre cele mai frumoase experienţe de anul acesta. De ce?

În primul rând pentru că nu mai fusesem plecată din ţară de foarte mult timp (de vreo 3-4 ani, cred), în al doilea rând pentru că am văzut marea – care ptr. mine e cel mai frumos lucru de pe Planetă – şi, în al treilea rând pentru că am fost cu oamenii din VIP (membri activi şi alumni), alături de care am învăţat multe lucruri frumoase despre viziune, despre viitor, despre noi şi despre cum putem schimba in the long run România.

Curios e că am avut nevoie să cunosc şi să discut cu oameni ca Lucian Despoiu ca să realizez că sunt o persoană cu potenţial, că pot face absolut orice, că am o gândire matură, că am viziune..eu de ce n-oi fi fost în stare să-mi dau seama de asta singură? Chiar aşa de puţin mă cunosc? Sau uitasem pur şi simplu? Either way, mă bucur că într-o zi cu soare, după ce m-am jucat în nisip şi  în mare, după ce m-am bronzat şi după ce am jucat Human Bingo, m-am aşezat la o masă cu 5 oameni extraordinari şi am învăţat, fără să vreau, mai multe despre mine şi despre cât de mult înseamnă pentru mine viitorul VIP-ului.

M-am intors din Vision Camp odihnită, plină de energie, cu zâmbetul pe buze, cu un ou Kinder clasic în stomăcel  şi cu multe scoici în buzunar..

Nu ştiu când o să vă mai scriu, sper că în curând, dar promit ca data viitoare să vă vorbesc despre un nou proiect la care o să lucrez în vară..până atunci, vă las în compania lui Ayo..pentru că e vară, e frumos şi e weekend..

ufff..sunt un copil trist..sa vedeti ce-am patit..am intrat eu fain-frumos ca un copil hiper-activ ce sunt pe artmania.ro sa vad in ce zi vor concerta cei de la Tristania (my favorite band :-X), am vazut ca data e 17 iulie si apoi, evident, am mai cautat noutati despre ei pe net..ii cam neglijasem in ultma vreme..

Mare mi-a fost surpriza sa aflu ca solista lor Vibeke Stene, a carei voce e inconfundabila, a parasit trupa in urma cu aproape 2 ani(imediat dupa lansarea ultimului lor album), fiind inlocuita de o pitzi..domnisoara..din Italia..fara voce, zero talent si care se mai si manifesta penibil in timpul concertelor..

Splendid! Minunat!

Astept de ani buni sa imi vad formatia preferata live si, acum ca am ocazia, nu mai canta aceiasi oameni!

Why me?:(( Whyyyyyyyyyyyyyyy?

Nu inteleg de ce formatii ca Tristania trebuie sa se “strice”…inteleg cazul Queen..Freddie e mort..dar Tristania..Tristania trebuia sa ramana la fel 😦

Uofff…

Ma duc sa fac nani..poate a fost un vis urat..

Am sa adorm pe urmatoarea melodie..Vibeke, nobody could ever replace you!

si ca sa-mi intelegeti mai bine tristetea, iata cum suna tanti Vibeke live:

pretty amazing, huh?